luni, 11 mai 2015

O floare pentru mama

     Buna tuturor!
  Scuzati absenta , dar am trecut printr-o perioada foarte dificila si nu am avut nici timp si nici chef de lucru. Saptamana trecuta mi-am inmormantat mama. De un an si jumatate de cand o aveam la mine in ingrijire, nu am stiut si nici nu am banuit boala grava pe care o avea. Cu toate ca aproape din 4 in 4 luni o lua salvarea si era internata , nici macar un singur doctor nu si-a dat interesul sa investigheze mai mult, chiar daca analizele ieseau cu semn de intrebare. Imi vine sa-i scuip in fata pe medicii de la spitalul Elias care au tratat-o in bataie de joc. Rusine! Ii dadeau pufuri de respirat si diuretice,  iar ea saraca avea metastaza osoasa in ultima faza.
  Cum se poate domnilor doctori sa nu depistati un cancer in decurs de  1 an si jumatate?? Cum se poate sa aduceti un pacient inapoi acasa dupa 3 ore de cand a fost luat cu salvarea pe motiv ca nu va merge aparatul pentru radiografii??
  Sa va fie rusine domnilor doctori, cei  care tratati pacientii dupa greutatea si marimea buzunarului sau mai grav , dupa varsta!
  Va doresc sanatate tuturor si  sa nu aveti nevoie de medici, daca se poate niciodata !
   Dumnezeu sa te odihneasca in pace mama!



4 comentarii:

  1. Condoleante, Cristina! Sper sa-ti gasesti alinarea curand!...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc frumos Monique, durerea va ramane doar ca se va estompa in timp. Incerc sa-mi umplu timpul lucrand, imi e mai usor asa.

      Ștergere
  2. Condoleante ! Niciodata aceasta durere nu v-a trece , parca nici timpul nu rezolva nimic .Cat timp ai parinti inseamna ca esti copilul cuiva .Eu mi-am pierdut tatal de un an jumate si am senzatia ca totul a fost doar ...ieri , amintirile sunt atat de proaspete ...doar copilul ma face sa trec mai departe .Asemeni tie lucrand si avand tot timpul ocupat face sa nu doara atat de tare !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Imi pare rau Simona de tatal tau, Dumnezeu sa-l odihneasca in pace. Asa e! Eu i-am pierdut pe amandoi si simt un gol imens, e drept mai am un frate , e o alinare , insa tot pierdut te simti . Insa cu ajutorul familie incet, incet durerea trece , raman doar amintirile.

      Ștergere